Baracudă
Sphyraena sphyraena
Prădător pelagic impresionant, cunoscut pentru silueta hidrodinamică. Specie marină rară în Marea Neagră, observată tot mai frecvent din cauza mediterranizării.
O enciclopedie vie a faunei extraordinare a Deltei Dunării — trecut și prezent.
Sphyraena sphyraena
Prădător pelagic impresionant, cunoscut pentru silueta hidrodinamică. Specie marină rară în Marea Neagră, observată tot mai frecvent din cauza mediterranizării.
Rhodeus amarus
Pește mic renumit pentru simbioza sa unică cu scoicile de apă dulce. Una dintre cele mai viu colorate specii native. Frecvent în Delta Dunării.
Platichthys flesus
Pește plat adaptabil, una dintre puținele specii marine care tolerează ape de salinitate foarte scăzută. Resursă pescărească tradițională în bazinul pontic.
Syngnathus typhle
Rudă apropiată a căluțului de mare. Corp subțire asemănător unei tulpini, se ascunde perfect printre alge. Prezent în pajiștile de iarbă de mare.
Chelon saliens
Cea mai zveltă specie de chefal, cunoscut sub numele de singhil. Sare frecvent deasupra apei. Foarte abundent în lagunele salmastre și apele de coastă.
Perca fluviatilis
Unul dintre cei mai frumoși pești răpitori cu dungi verticale închise și înotătoare portocalii-roșii. Prădător activ care vânează în bancuri. Lungime 40-50 cm, greutate 2-3 kg. Foarte apreciat de pescarii sportivi.
Carassius gibelio
Unul dintre cei mai adaptabili pești de apă dulce, prezent practic în toate apele stătătoare. Specie invazivă introdusă în 1912, extrem de rezistentă, poate supraviețui în condiții extreme. Lungime 40-45 cm, greutate 2-3 kg. Foarte apreciat de pescarii sportivi.
Vulnerabil
Alosa immaculata
Specie anadromă emblematică ce migrează primăvara din Marea Neagră în Dunăre pentru reproducere. Cel mai bogat în grăsime pește din dimensiunea sa (până la 26% omega-3). Lungime 40-50 cm, greutate 1-1.5 kg. Vulnerabilă din cauza barajelor și pescuitului excesiv.
Abramis brama
Pește caracteristic cu corp extrem de înalt și turtit lateral, asemănător unei farfurii. Trăiește în bancuri pe fundul apelor lente. Consumator bentic care se hrănește cu larve, viermi și moluște. Lungime 70-85 cm, greutate până la 6-7 kg.
Pomatoschistus minutus
Pește foarte mic dar extrem de abundent în zonele litorale. Maestru al camuflajului, aproape invizibil pe substratul nisipos. Verigă fundamentală în ecosistemul plajelor, sursă principală de hrană pentru puietul peștilor răpitori și păsările limicole.
Sarda sarda
Pește marin răpitor de talie medie, înrudit cu tonul și macroul. Specie epipelagică și migratoare, renumită pentru viteza sa și calitățile gastronomice. Prezență sezonieră în Marea Neagră.
Dasyatis pastinaca
Pește cartilaginos înrudit cu rechinii, corp turtit caracteristic. Cunoscută pentru spinul veninos de pe coadă. Specie solitară care își petrece timpul pe fundul mării.
Atherina boyeri
Pește mic cu importanță ecologică și economică uriașă în Delta Dunării. Formează bancuri colosale, baza hranei pentru păsările ihtiofage și peștii răpitori marini.
Squalus acanthias
Cel mai comun reprezentant Squaliformes în apele europene. Prădător activ, nu periclită oamenii. Biologie fascinantă, longevitate remarcabilă și gestație neobișnuit de lungă.
Hypophthalmichthys molitrix
Specie pelagică originară din Asia de Est. Renumit pentru săltarea din apă la zgomotul motoarelor. Filtru biologic activ, consumator de plancton microscopic.
Scorpaena porcus
Pește bentonic faimos pentru aspectul bizar și țepii veninoși. Maestru al camuflajului pe fundul mării. Prădător redutabil în nișa sa ecologică.
Scomber scombrus
Pește pelagic de mare viteză, esențial pentru ecosistemele marine. Înotător neobosit, extrem de apreciat pentru carnea bogată în acizi grași Omega-3.
Belone belone
Unul dintre cei mai neobișnuiți pești din apele românești, cu formă extrem de alungită și oase verzi naturale. Prădător pelagic de suprafață, rapid, cu salturi lungi deasupra apei.
Thymallus thymallus
Salmonid cu înotătoare dorsală spectaculoasă, multicoloră. Necesită ape reci, rapide, oxigenate. Protejat din 2010. Prezență în Delta Dunării îndoielnică.
Cyprinus carpio
Specie valoroasă cu mustăți caracteristice, originar din bazinul pontic. Omnivor cu creștere impresionantă. Lungime 110-120 cm, greutate până la 40 kg. Populațiile sălbatice din Dunăre sunt vulnerabile și protejate.
Rutilus rutilus
Una dintre cele mai comune specii din Delta Dunării. Ocheană cu înotătoare roșii și ochi caracteristici. Specie gregară importantă în lanțul trofic. Lungime 35-50 cm, greutate 1-2 kg.
Scardinius erythrophthalmus
Pește elegant cu înotătoare roșu-portocalii intense și solzi argintiu-aurii. Asociat cu zonele de vegetație densă. Preferință pentru hrană vegetală. Lungime 40-50 cm, greutate 2-3 kg.
Silurus glanis
Cel mai mare pește de apă dulce din Europa. Prădător nocturn impresionant cu mustăți lungi. Poate atinge 3-4 metri și peste 100 kg. Longevitate excepțională de 50-80 ani.
Esox lucius
Prădător ambuscadă iconic cu corp alungit și bot ascuțit. Explozii de viteză incredibile. Lungime până la 150 cm, greutate până la 25 kg. Regină a apelor de vegetație.
Sander lucioperca
Prădător de elită cu corp alungit și dinți canini puternici. Vânător nocturn foarte eficient. Carne albă de calitate superioară. Lungime 70-100 cm, greutate 5-10 kg.
Alburnus alburnus
Pește mic argintiu din bancuri uriașe la suprafața apei. Verigă esențială în lanțul trofic al Deltei. Indicator excelent al calității apei. Lungime 15-25 cm.
Ballerus sapa
Ciprinid rar endemic al bazinului ponto-aralo-caspic. Preferă apele curgătoare cu curent. Recunoscut după ochii mari caracteristici. Lungime 20-35 cm.
Blicca bjoerkna
"Sora mai mică" a plăticii. Extrem de abundentă în lacuri și bălți. Specie intermediară esențială în lanțul trofic al Deltei. Lungime 15-30 cm.
Barbus barbus
Pește robust cu patru mustăți distinctive. Preferă apele curgătoare cu funduri pietroase. Unul dintre cei mai luptători pești de apă dulce. Lungime 40-100 cm.
Tinca tinca
"Doctorul" apelor dulci - acoperit cu mucus protector. Extrem de rezistent la oxigen scăzut. Preferă apele mâloase cu vegetație densă. Lungime 30-60 cm.
Squalius cephalus
Ciprinid versatil și oportunist, recunoscut după capul mare și buzele groase. Ocupă toate nivelurile apei. Omnivor adaptat la orice tip de hrană. Lungime 30-60 cm.
Aspius aspius
Singurul ciprinid răpitor adevărat din apele românești. Prădător pelagic spectaculos care vânează bancuri de pești mici la suprafață. Lungime 80-120 cm.
Gobio gobio
Pește mic specializat pe funduri nisipoase, trăiește în bancuri mari. Emite sunete distinctive - "vorbesc" între ei! Pradă esențială pentru vidre și pescăruși. Lungime 8-15 cm.
Critic periclitat
Anguilla anguilla
Misteriosul pește catadrom cu corp serpentiform se reproduce în Marea Sargaselor, la 6.000 km distanță, și trăiește 6-18 ani în apele dulci continentale. Populațiile europene au scăzut cu 90% din anii 1970. Lungime până la 1.5 m.
Engraulis encrasicolus
Specia marină pelagică cea mai importantă din Marea Neagră, prezentă sporadic în gurile Dunării. Trăiește în bancuri uriașe filtrând plancton. Hrana principală a pelicanilor, delfinilor și scrumbiei. Lungime 12-20 cm.
Cobitis taenia
Pește mic bentonic din familia Cobitidae, comun în bazinul dunărean. Trăiește îngropat în mâl ziua, activ noaptea. Utilizat frecvent ca nadă vie. Lungime 10–15 cm.
Gymnocephalus cernua
Percid mic cu cap mare și ochi bulbucați, comun în lacurile și apele lente ale Deltei Dunării. Formează bancuri mari, consumă nevertebrate și icre. Lungime 15–20 cm.
Misgurnus fossilis
Cel mai mare loach european, supranumit „peștele vremii". Corp serpentiform cu 10 mustăți. Respiră aer intestinal în ape hipoxice. Trăiește în mlaștini și bălți cu mâl. Lungime 25–35 cm.
Hippocampus guttulatus
Specie marină rară, strict protejată (CITES). Înoată vertical; masculul poartă icrele în pungă și „naște" puii. Prezent sporadic în Marea Neagră și sectoarele salmastre ale Deltei. Statut Data Deficient (DD).
Zingel streber
Cel mai mic și mai amenințat Zingel, clasificat ca Vulnerabil (VU). Endemic al Dunării, protejat prin Convenția de la Berna. Bentic nocturn cu 4–5 dungi oblice caracteristice. Lungime max. 22 cm.
Zingel zingel
Cel mai mare percid bentic din Dunăre, endemic al bazinului dunărean. Corp alungit fusiform cu dungi transversale. Nocturn, activ în ape cu curent moderat-rapid. Poate atinge 48 cm și 1 kg.
Neogobius fluviatilis
Specie ponto-caspiană nativă, extrem de abundentă în Delta Dunării. Corp fusiform cu colorit brun-cenușiu uniform. Disc ventral adeziv pentru fixarea pe substrat. Invazie secundară în Dunărea superioară.
Ponticola kessleri
Guvidul lui Kessler — cap larg aplatizat și gura cea mai mare dintre guvizii dulcicoli. Cel mai piscivot guvid. Preferă zonele adânci ale Dunării (3–15 m). Colorit brun-roșcat cu pete dense.
Neogobius melanostomus
Strunghilul — una dintre cele mai invazive specii de pești din lume. Pată neagră distinctivă pe prima dorsală. Specialist în scoici Dreissena. A colonizat Marile Lacuri nord-americane. Lungime max. 25 cm.
Cottus gobio
Cap enorm aplatizat, corp fără solzi — indicator al calității ridicate a apei. Prădător la pândă sub pietre în râuri de munte reci. Mascul păzește ponta 4–5 săptămâni. Prezentă sporadic la Porțile de Fier.
Vulnerabil
Acipenser ruthenus
Cel mai mic sturion din Dunăre, exclusiv de apă dulce și potamodrom. Specie gravă cu corp graţios și nas alungit. Protejat integral, preferă ape limpezi și bine oxigenate cu fund tare.
Critic Periclitat
Huso huso
Cel mai mare pește de apă dulce din Europa și lume, uriaș anadrom și fosila vie (200 milioane ani). Dimensiuni istorice peste 5 metri și 1.000 kg. Critic periclitat, protejat integral.
Critic Periclitat
Acipenser gueldenstaedtii
Al doilea sturion ca valoare economică după morun. Anadrom din Marea Neagră și Caspică, migrează primăvara în Dunăre pentru reproducere. Critic periclitat, icre cenușii foarte prețuite.
Critic Periclitat
Acipenser stellatus
Sturion anadrom caracterizat prin bot alungit și îngust, cu plăci rombice stelate. Migrații în două perioade (primăvară și toamnă). Critic periclitat, se poate încrucișa cu alți sturioni.
Dispărut
Acipenser sturio
Cea mai rară specie de sturion din lume, oficial declarat dispărut din Dunăre. Ultima captură în Europa din 1954. Critic periclitat, singura populație sălbatică în Franța.
Dispărută
Acipenser nudiventris
Sturionul fantomă, considerată dispărută din România și Bulgaria. Ultima captură documentată din 2009 în Ungaria. Critic periclitat, cea mai fertilă specie sturion.
Lepomis gibbosus
Pește introdus din America de Nord, unul dintre cei mai colorați pești de apă dulce. Opercul cu pată portocalie-roșie. Specie invazivă; nu se recomandă eliberarea.
Scophthalmus maximus
Delicatesa supremă a Mării Negre, cel mai prețuit pește plat. Specie bentică, ambii ochi pe partea stângă. Dimensiune minimă: 45 cm.
Mugil cephalus
Cel mai mare chefal din Marea Neagră, eurihalin. Cap masiv turtit dorsal (flathead). Omnivor filtrant. Dimensiune minimă: 25 cm.
Chelon auratus
Cel mai frecvent chefal la țărmurile și în lacurile litorale (Razelm, Sinoe). Migrează din mare în lagune. Carne albă, gustoasă.
Ponticola cephalargoides
Guvid marin pontic, zona litorală și estuarină. Cap mare, masiv — caracteristică diagnostică. Bentic, teritorială.
Pomatomus saltatrix
Prădător pelagic spectaculos, agresiv. Singura specie din familia Pomatomidae. Vulnerabil (VU). Luptător extraordinar — pescuit sportiv de elită.
Ameiurus nebulosus
Specie invazivă dăunătoare din America de Nord. 8 barbels, înotătoare adipoasă, spini ascuțiți. Nu se recomandă eliberarea.
Sprattus sprattus
Pește pelagic mic din Clupeidae, una dintre cele mai importante specii comerciale din Marea Neagră. Planctonivot. Dimensiune minimă: 7 cm.
Trachurus mediterraneus
Pește pelagic rapid, gregară din Carangidae. Linie laterală cu scuturi osoase. Important comercial în Marea Neagră.
Ctenopharyngodon idella
Amurul — pește asiatic introdus pentru controlul vegetației. Exclusiv fitofag, creștere rapidă. Lacuri și canale cu vegetație abundentă.
Babka gymnotrachelus
Specie ponto-caspică adaptată mediului fluvial. Bentonic discret, indicator al calității substratului. Sectorul inferior al Dunării.
Proterorhinus semilunaris
Guvid „năsos”, preferă zonele cu vegetație. Comun în canale și ghioluri din Delta Dunării. Ape dulci și salmastre.
Gobius niger
Unul dintre cei mai mari guvizi din zona litorală. Marin, adaptabil la salinitate. Razim-Sinoe, diguri și faleze.
Hypophthalmichthys nobilis
Busa bălțată — gigant asiatic, consumator de zooplancton. Importanță economică majoră. Ape mari de șes, brațe Dunării.
Anser albifrons
Gârlița mare este principala specie de gâscă sălbatică ce iernează în România. Stolurile sale imense, care pot număra zeci de mii de exemplare, umplu cerul Dobrogei în lunile reci.
Branta ruficollis
Gâsca cu gât roșu este una dintre cele mai spectaculoase și mai rare specii de gâște din lume. România joacă un rol crucial în supraviețuirea acestei specii: în iernile aspre, aproape întreaga populație mondială coboară în Dobrogea și în preajma Deltei Dunării.
Anser anser
Gâsca de vară este strămoșul majorității gâștelor domestice europene și una dintre cele mai emblematice păsări de apă din Delta Dunării. Este singura gâscă sălbatică ce cuibărește regulat în România.
Milvus migrans
Gația neagră este, probabil, cel mai numeros răpitor de zi la nivel mondial și o prezență constantă în peisajul aerian al Deltei Dunării. În Delta joacă un rol esențial de „sanitar” al ecosistemului.
Milvus milvus
Gația roșie este una dintre cele mai elegante și spectaculoase păsări de pradă ale Europei. În România este mult mai rară decât gația neagră, dar observațiile din Dobrogea și Delta Dunării confirmă prezența ei regulată în regiune.
Bubo bubo
Cea mai mare pasăre de pradă nocturnă din Europa. Prezentă în Dobrogea și la marginea deltei, pe versanții calcaroși. Strigătul „uh-hu" se aude la kilometri distanță. Poate trăi 20 de ani în sălbăticie.
Caprimulgus europaeus
Pasăre nocturnă cu camuflaj incredibil — pe sol pare o bucată de lemn. Cuibărește în pădurile Letea și Caraorman. Cântecul masculului, un bârâit prelung, este inconfundabil la amurg.
Dryocopus martius
Cea mai mare ciocănitoare din Europa — mărimea unei ciori. „Arhitectul pădurii" din Letea și Caraorman. Scorburile sale abandonate devin adăposturi pentru bufnițe, jderi și porumbei de scorbură.
Aquila heliaca
Una dintre cele mai rare păsări de pradă din Europa — clasificată Vulnerabil (VU). Simbol al stepelor românești, reintrodusă recent în Dobrogea. Orice observație în deltă este un eveniment de importanță majoră.
Hieraaetus pennatus
Cea mai mică acvilă din Europa — mărimea unui șorecar, cu agresivitatea unei acvile adevărate. Vizitator de vară în pădurile din Dobrogea și Delta Dunării. Existentă în două morfisme de culoare radical diferite.
Pelecanus onocrotalus
Simbolul absolut al Deltei Dunării. Colonia din deltă găzduiește 8.000–18.000 perechi — cea mai mare din Europa. Anvergură de până la 3 m. Pescar cooperant spectaculos, Monument al naturii.
Aquila chrysaetos
Simbolul forței și libertății — una dintre cele mai puternice păsări de pradă din lume. Apare sporadic în deltă în dispersia tinerilor din Carpați. Anvergură până la 230 cm. Strict protejată.
Clanga clanga
Una dintre cele mai rare acvile din Europa — clasificată Vulnerabil (VU). Specialistă a zonelor umede, Delta Dunării este un habitat critic de escală în migrație. Strict protejată.
Clanga pomarina
Una dintre acvilele cu cea mai largă răspândire în România. Prezentă în deltă în pasaj — mii de exemplare traversează zona primăvara și toamna spre Africa de est. Strict protejată.
Haliaeetus albicilla
Cel mai mare rapitor cuibăritor din România. Anvergură până la 245 cm, greutate 4–7 kg. Delta Dunării — una dintre cele mai importante colonii europene. Monument al naturii, strict protejat.
Phalacrocorax carbo
Maestru al pescuitului subacvatic — scufundări până la 45 m. Delta găzduiește 12.000–20.000 perechi cuibăritoare (90% din populația națională). „Barometrul natural al Dunării."
Ciconia ciconia
Simbol al primăverii în Delta Dunării. Cuibărește pe acoperișuri și stâlpi în sate ca Chilia Veche. Migratoare pe distanțe lungi, iernează în Africa sub-sahariană. Lungime 100–115 cm, anvergură până la 215 cm.
Ciconia nigra
Ruda timidă și retrasă a berzei albe. Cuibărește în păduri mature ca Letea, evitând orice contact uman. Penaj negru cu reflexii metalice și piept alb. Strict protejată în România.
Calidris pugnax
Limicolă fascinantă cu dimorfism sexual extrem. Masculii nupțiali poartă gulere spectaculoase, unice fiecărui individ. Mii de exemplare tranzitează Delta în migrație.
Gallinago gallinago
Expertă a camuflajului cu cioc extrem de lung. Zborul exploziv în zig-zag la alarmă este inconfundabil. Sondează mâlul canalelor în căutarea râmelor și larvelor.
Remiz pendulinus
Arhitectul Deltei — cuibul suspendat din fibre vegetale și puf de salcie este o capodoperă a lumii animale. Prezent pe aproape toate canalele cu sălcii.
Tadorna tadorna
Rată de talie mare cu penaj spectaculos — alb, verde-negru și castaniu. Strâns legat de zonele lagunare și de apele salmastre ale Deltei Dunării.
Tadorna ferruginea
Una dintre cele mai rare păsări acvatice din România, cu penajul portocaliu-ruginiu inconfundabil. Preferă lacurile sărate și peisajele de stepă.
Sterna hirundo
Cea mai comună chiră a Deltei, cu zbor agil și plonjări spectaculoase. Coloniile sale zgomotoase sunt o prezență nelipsită pe lacurile mari în sezonul cald.
Sternula albifrons
Cea mai mică chiră din Europa, strict protejată. Cuibărește pe plajele nisipoase ale Deltei, cu ouăle perfect camuflate în nisip.
Chlidonias hybrida
Chirighiță grațioasă a lacurilor cu nuferi, una dintre cele mai comune din Deltă. Cuibărește pe frunze plutitoare și se hrănește la suprafața apei.
Fringilla coelebs
Una dintre cele mai răspândite păsări de pădure din Europa. Cântecul masculului colorat este sunetul de fundal al pădurilor din Deltă în primăvară.
Merops apiaster
Cea mai exotică și colorată pasăre care cuibărește în România. Colonii pe maluri de pământ, sunete lichide „priu-priu", zbor acrobatic.
Alcedo atthis
Bijuterie vie albastru-portocalie. Pescar desăvârșit, plonjează vertical în apă. Comun de-a lungul canalelor din Deltă.
Cyanistes caeruleus
Mic, curajos, acrobatic. „Bonetă" albastră și obrajii albi. Vizitator fidel al grădinilor iarna.
Carduelis carduelis
Simbol al veseliei. Mască roșie aprinsă, bandă galben-aurie pe aripi. Comun pe terenuri virane și la marginea drumurilor.
Oriolus oriolus
Bijuteria galbenă a pădurilor. Greu de văzut în coronament. Cântec melodic „fi-lo-li-lo" — anunță vara.
Turdus merula
Celebră pentru flautatul melodic de amurg și zori. Adaptată perfect în localitățile din Deltă. Foarte comună.
Corvus cornix
„Strategul" Deltei — adaptabilă, inteligentă și omniprezentă. Penajul bicolor gri-negru o face inconfundabilă printre ciorvidele regiunii.
Dendrocopos syriacus
Ciocănitoarea satelor din Deltă, prezentă în livezi și grădini. Specie balcanică în expansiune, utilă pentru controlul dăunătorilor din pomii fructiferi.
Dendrocopos major
Cea mai răspândită ciocănitoare din România, cu penaj alb-negru contrastant. „Doctorul pădurii" — curăță arborii de dăunători și sapă scorburi esențiale pentru alte specii.
Alauda arvensis
Celebra cântăreață a câmpului, cu zborul nupțial vertical spectaculos. Prezentă pe grindurile și pășunile deschise din Deltă.
Recurvirostra avosetta
Una dintre cele mai elegante păsări de țărm, cu ciocul unic curbat în sus. Pasăre-simbol pentru lagunele și apele salmastre din Dobrogea.
Asio otus
Ciufa de pădure este o bufniță de mărime medie, celebră pentru ciufurile sale lungi de pene de pe cap, care îi dau numele. Este o specie foarte discretă în timpul zilei, dar iarna devine mai ușor de observat deoarece are obiceiul de a forma "dormitoare" comune în grupuri mari, adesea în coniferele din mijlocul localităților.
Grus grus
Cocorul mare este una dintre cele mai spectaculoase păsări din Europa, fiind celebră pentru dansurile sale nupțiale și pentru strigătul său puternic, ca o trâmbiță, care se aude de la kilometri distanță. În România, este un simbol al primăverii și toamnei, perioade în care traversează țara în stoluri mari.
Motacilla alba
Codobatura albă este una dintre cele mai cochete și energice păsări din Delta Dunării. Recunoscută imediat după mișcarea continuă, ritmică a cozii lungi (de unde și numele englez "Wagtail"), ea este o prezență constantă pe malurile canalelor, pe pontoane, pe bărcile pescărești și în grădini.
Motacilla flava
Codobatura galbenă este o apariție solară în peisajul Deltei Dunării. Spre deosebire de ruda sa albă, aceasta este strict migratoare și preferă zonele cu vegetație ierboasă joasă. Este adesea văzută în apropierea turmelor de animale care pasc pe grinduri, deoarece vitele deranjează insectele din iarbă, făcând-le ușor de capturat pentru pasăre.
Corvus corax
Corbul este cea mai mare pasăre din familia corvidelor. În Delta Dunării, poate fi observat planând ca un vultur peste zonele pustii sau pe malurile brațelor fluviului.
Podiceps cristatus
Corcodelul mare este faimos pentru ritualurile sale de curtare extrem de complexe și spectaculoase, care includ "dansul pinguinului" și oferirea de plante acvatice între parteneri. Este o pasăre acvatică desăvârșită, petrecându-și aproape tot timpul pe apă sau sub ea.
Tachybaptus ruficollis
Corcodelul mic este o prezență discretă și adesea greu de observat din cauza obiceiului său de a dispărea rapid sub apă la cel mai mic semn de pericol. Este o pasăre mică și pufoasă, care pare mai degrabă o "minge" de pene ce plutește pe apă.
Microcarbo pygmaeus
Cormoranul mic este mult mai grațios și mai legat de zonele cu vegetație bogată decât ruda sa mai mare. Delta Dunării reprezintă unul dintre cele mai importante locuri de cuibărit la nivel global pentru această specie.
Pica pica
Coțofana este una dintre cele mai inteligente păsări din lume. În Deltă, este prezentă în zonele de lizieră, în apropierea satelor pescărești și pe grinduri. Este o pasăre oportunistă care profită de orice sursă de hrană.
Cuculus canorus
Cucul este una dintre cele mai fascinante păsări din punct de vedere biologic, fiind faimos pentru strigătul său inconfundabil care anunță primăvara și pentru strategia sa reproductivă unică: parazitismul de cuib. În Delta Dunării, cucul este o prezență constantă, cântecul său răsunând din zăvoaie și din stufărișurile vaste din aprilie până în iulie.
Athene noctua
Cucuveaua este probabil cea mai cunoscută pasăre de noapte din zonele rurale ale României. De talie mică și cu un aspect îndesat, este o prezență constantă în satele din Delta Dunării, unde poate fi văzută stând pe coamele caselor, pe stâlpi sau în livezi. Deși în folclorul local i s-au atribuit uneori semnificații sumbre, cucuveaua este de fapt o pasăre extrem de utilă, fiind un controlor eficient al populațiilor de rozătoare și insecte dăunătoare.
Gavia stellata
Cufundacul mic este un vizitator arctic al Deltei Dunării pe timpul iernii. Este cel mai mic și mai ușor dintre cufundaci, fiind un înotător de excepție, adaptat perfect vieții acvatice. Se distinge prin faptul că poate decola direct de pe apă fără a avea nevoie de o pistă lungă de alergare.
Gavia arctica
Cufundacul polar este mai mare și mai robust decât cel mic. În timpul iernii, poate fi observat în grupuri mici pe lagunele și lacurile mari din sudul Deltei Dunării. Este un indicator al calității apelor marine, fiind foarte sensibil la poluare.
Apus apus
Dreptnea neagră este una dintre cele mai remarcabile păsări din lume, fiind adaptată aproape exclusiv vieții în aer. Deși seamănă cu rândunicile, nu este înrudită cu ele, ci mai degrabă cu păsările colibri. În Delta Dunării, dreptnea neagră este observată în principal în perioadele de pasaj (primăvara și sfârșitul verii), când stoluri mari pot fi văzute brăzdând cerul la înălțimi considerabile.
Coracias garrulus
Dumbrăveanca este o pasăre de o frumusețe rară, cu un zbor acrobatic și un penaj albastru-turcoaz care strălucește în soare. Deși este o pasăre de talie medie, prezența sa este una impunătoare, fiind adesea observată stând la pândă pe ramuri uscate sau fire de electricitate.
Ardea alba
Egreta mare este una dintre cele mai spectaculoase păsări din Delta Dunării, impresionând prin albul imaculat al penajului și ținuta sa nobilă. A fost la un pas de dispariție din cauza comerțului cu pene ornamentale (egrete), dar populația s-a refăcut spectaculos sub protecția legii.
Egretta garzetta
Egreta mică este versiunea mai redusă și mai activă a egretei mari. Este o pasăre extrem de grațioasă, ușor de observat în zonele cu apă mică din Deltă, unde agită adesea apa cu piciorul pentru a speria prada.
Ardeola ralloides
Unul dintre cei mai frumoși reprezentanți ai familiei, cu penaj galben-auriu. În zbor surprinde prin albul aripilor. Caracteristic zonelor umede din sud-estul Europei.
Ixobrychus minutus
Cel mai mic stârc din Europa. Extrem de discret, petrece majoritatea timpului în stufărișul dens. Numeros în Deltă dar greu de observat.
Circus macrourus
Eretele alb este probabil cea mai rară și mai delicată specie de erete care poate fi observată în Delta Dunării. Este un vizitator de pasaj, trecând prin România în drumul său dintre stepele asiatice și zonele de iernare din Africa. Este o pasăre de o eleganță deosebită, masculul având un penaj atât de deschis la culoare încât pare aproape alb de la distanță.
Circus aeruginosus
Eretele de stuf este stăpânul de necontestat al cerului deasupra stufărișurilor Deltei Dunării. Cu zborul său caracteristic, jos, la nivelul stufului, este o prezență constantă care monitorizează permanent canalele și bălțile în căutarea prăzii.
Circus pygargus
Eretele sur este cel mai mic și mai zvelt dintre ereții europeni, fiind o pasăre de o eleganță aparte în zbor. Este un oaspete de vară în România, sosind din Africa pentru a cuibări în zonele de câmpie și stepă. În Delta Dunării și Dobrogea, eretele sur ocupă nișa habitatelor deschise, fiind adesea văzut planând deasupra culturilor de cereale sau a pajiștilor naturale.
Acrocephalus scirpaceus
Vocea omniprezentă a Deltei pe timpul verii. Maestru al echilibrului, trăiește printre trestiile verticale. Specia-gazdă preferată a cucului în Deltă.
Acrocephalus schoenobaenus
Cântăreț variat și energic, recunoscut prin sprânceana albă lată. Preferă marginile zonelor umede unde stuful se amestecă cu tufișuri și rogoz.
Platalea leucorodia
Una dintre cele mai inconfundabile păsări din Deltă, datorită ciocului bizar în formă de lopată. Vânează în grupuri pe lacurile cu apă mică.
Chroicocephalus ridibundus
Prezență constantă și zgomotoasă în Deltă și în orașele cu cursuri de apă. Numele vine de la strigătul care seamănă cu un râs strident. Foarte adaptabilă.
Circus melanoleucos
Eretele pestriț — spectaculos alb-negru. Apariție accidentală sau extrem de rară în România; areal principal în Asia. Orice observație este de importanță științifică majoră.
Netta rufina
Una dintre cele mai spectaculoase rațe scufundătoare, cu capul portocaliu-roșcat și ciuf catifelat. Cuibărește în Deltă pe lacurile cu vegetație submersă abundentă.
Spatula querquedula
Singura rață de la noi care iernează exclusiv în Africa. Prezență estivală discretă în Deltă, una dintre primele specii care sosește primăvara.
Aythya nyroca
Specie rară și vulnerabilă la nivel european. Delta găzduiește una dintre cele mai importante populații de cuibărit din lume.
Anas acuta
Considerată cea mai elegantă rață de suprafață. Siluetă aerodinamică inconfundabilă. Oaspete de iarnă regulat, cuibăritor sporadic în Deltă.
Circus cyaneus
Oaspete de iarnă comun în Deltă. Masculul adult are penaj gri-albăstrui, femela maro cu striații. Patrulează miriștile și zonele de stepă din Dobrogea.
Accipiter nisus
Răpitor de talie mică specializat în vânarea păsărilor. Prezență discretă dar comună în Deltă. Zbor agil printre crengi.
Falco tinnunculus
Cel mai comun șoim. Renumit pentru zborul „Sântă-Mărie". Prezent în diverse habitate, adesea pe stâlpi și fire electrice.
Phoenicopterus roseus
Una dintre cele mai exotice apariții din avifauna României. Prezență din ce în ce mai regulată în Delta și complexul Razim-Sinoe; tentative recente de cuibărit.
Tringa totanus
„Paznicul mlaștinii" — prima pasăre care dă alarma la apropierea unui intrus. Cuibăritor comun în zonele umede deschise ale Deltei.
Gallinula chloropus
Pasăre retrasă dar foarte răspândită, adesea la marginea stufului. Cioc roșu cu scut frontal, picioare verzui cu „jartieră" roșie.
Garrulus glandarius
„Polițistul pădurii" — dă prima alarma la apropierea unui intrus. Populații stabile în pădurile de pe grinduri (Letea, Caraorman).
Sturnus vulgaris
Una dintre cele mai adaptabile păsări. Faimos pentru imitații și murmurațiile toamna. Foarte comun în Deltă.