Hypophthalmichthys molitrix
Sângerul (*Hypophthalmichthys molitrix*), una dintre speciile cunoscute sub numele generic de "busă", este un pește pelagic originar din Asia de Est. Este renumit pentru comportamentul său neobișnuit de a sări din apă la auzul zgomotelor de motoare, devenind uneori periculos pentru navigatori. A fost introdus în Europa pentru a îmbunătăți producția piscicolă, ocupând nișa ecologică a consumatorilor de plancton microscopic.
Are un aspect inconfundabil: ochii sunt situați foarte jos, sub linia mediană a capului, oferindu-i un profil "trist". Corpul este masiv, acoperit cu solzi argintii extrem de mici. O trăsătură distinctivă față de novac este prezența unei carene (creastă osoasă) tăioase pe burtă, care se întinde de la gât până la orificiul anal. Numele de "sânger" provine de la petele roșiatice care apar adesea pe corp după capturare, din cauza fragilității capilarelor.
Ocupă apele deschise ale marilor lacuri și brațele Dunării. Preferă zonele luminate, cu ape calde, unde fitoplanctonul se dezvoltă masiv. În Delta Dunării, pătrunde peste tot unde există un volum mare de apă, fiind o prezență constantă în zonele adânci ale fluviului.
Este un filtru biologic activ. Gura sa mare nu are dinți, dar aparatul branhial este transformat într-o rețea densă de filamente care pot reține particule de fitoplancton de dimensiuni microscopice. Sângerul înoată adesea în straturile superioare ale apei, filtrând continuu. Este un pește foarte sperios, care reacționează violent la stimuli sonori.
Asemenea cosașului, se reproduce natural în Dunăre doar în condiții optime de temperatură și debit. Depune icre pelagice care au nevoie de o anumită viteză a curentului pentru a rămâne în suspensie. Creșterea este extrem de rapidă în primii ani de viață, hrănindu-se cu o resursă (algele verzi) pe care puține alte specii de pești o pot exploata atât de eficient.
Clasificat ca Neamenințat (LC) la nivel global. În România, este o specie de cultură și pescuit comercial. Deși este util pentru curățarea apelor de înfloriri algale, un număr prea mare de sângeri poate concura pentru hrană cu puietul speciilor indigene (precum crapul sau platica) care consumă de asemenea zooplancton în primele stadii de viață.