Syngnathus typhle
Cârcelul de mare (*Syngnathus typhle*) este o rudă apropiată a căluțului de mare, având un aspect la fel de neobișnuit și un comportament reproductiv fascinant. Este un pește extrem de specializat, a cărui întreagă existență depinde de prezența vegetației submerse. Corpul său subțire și rigid, asemănător cu o tulpină, îi permite să se ascundă perfect printre alge, fiind unul dintre cele mai bune exemple de mimetism din fauna Deltei și a litoralului.
Corpul este foarte lung, subțire și acoperit cu plăci osoase care formează o armură protectoare, făcându-l puțin flexibil. Trăsătura distinctivă este botul lung și turtit lateral (mult mai lat decât la alte specii de ace de mare), care îi oferă denumirea engleză de "broadnosed". Culoarea variază de la verde-măsliniu la cafeniu, adesea cu puncte sau dungi fine, adaptându-se culorii vegetației în care trăiește. Nu are înotătoare ventrale.
Se întâlnește de-a lungul coastelor europene, din Norvegia până în Marea Mediterană și Marea Neagră. În zona Deltei Dunării și a complexului Razim-Sinoe, este strâns legat de pajiștile de iarbă de mare (Zostera) și de zonele cu alge verzi. Preferă apele liniștite, puțin adânci (1-20 metri), unde curenții nu sunt foarte puternici.
Este un înotător lent care se deplasează în poziție verticală sau oblică, imitând balansul plantelor în curent. Se hrănește prin aspirare: botul funcționează ca o pipetă care aspiră brusc prada (mici crustacee, copepode sau larve de pești). Din cauza mobilității reduse, se bazează exclusiv pe camuflaj pentru a evita prădătorii.
Cârcelul de mare are un sistem de reproducere inversat: femela este cea care curtează masculul. Ea depune ouăle în punga incubatoare situată pe abdomenul masculului. Masculul fertilizează ouăle și le poartă timp de aproximativ 4 săptămâni, furnizându-le oxigen și nutrienți prin intermediul țesuturilor pungii. La final, masculul "dă naștere" unor pui vii, care sunt miniaturi perfecte ale adulților și devin independenți imediat.
Deși este clasificat ca Neamenințat (LC), cârcelul de mare este o specie vulnerabilă la pierderea habitatului. Distrugerea pajiștilor de iarbă de mare prin dragare, poluare sau eutrofizare duce automat la dispariția populațiilor locale. Este considerat o specie indicator pentru sănătatea ecosistemelor litorale și lagunare.