Chelon saliens
Chefalul singhil (*Chelon saliens*), cunoscut în mediul pescăresc sub numele de "singhil", este cea mai zveltă și agilă specie de chefal din Marea Neagră. Denumirea sa engleză ("leaping") reflectă perfect comportamentul său caracteristic de a sări frecvent deasupra apei atunci când este urmărit sau când bancul se deplasează rapid. Este o specie cu o mare importanță economică locală, fiind foarte abundentă în zonele de țărm.
Prezintă un corp alungit și mai subțire comparativ cu chefalul mare sau cel auriu. Capul este îngust, iar botul este ascuțit. O caracteristică importantă este absența petelor aurii evidente (petele sunt mai degrabă gălbui-șterse și multiple) și profilul capului care nu este la fel de turtit. Solzii de pe cap ajung până la nivelul nărilor, o trăsătură morfologică ce îl distinge de alte specii înrudite.
Este răspândit în Marea Mediterană, Marea Caspică (unde a fost introdus) și Marea Neagră. În zona Deltei Dunării, ocupă masiv lagunele salmastre și apele de coastă. Este foarte rezistent la salinități ridicate, dar pătrunde cu ușurință și în zonele cu apă aproape dulce de la gurile Dunării pentru a profita de abundența de hrană organică adusă de fluviu.
Este o specie extrem de gregară, formând bancuri foarte mari, adesea mixte cu puietul altor specii de chefali. Hrănirea este similară celorlalți mugilizi: filtrează sedimentele de pe fundul apei, extrăgând diatomee, resturi de plante și mici nevertebrate. Este un pește foarte activ în timpul zilei, preferând zonele luminate și oxigenate ale malului.
Reproducerea are loc în plină vară, în apele marine. Femelele depun un număr mare de icre pelagice. Dezvoltarea larvară are loc în larg, puietul migrând spre mal la dimensiuni foarte mici (2-3 cm). Are o rată de creștere destul de rapidă în primii doi ani, atingând maturitatea sexuală la vârsta de 2 ani (masculii) și 3 ani (femelele).
Specia este listată ca Neamenințată (LC). Populațiile de chefal mic sunt considerate sigure în apele românești, deși sunt vulnerabile la poluarea costieră și la capturile accidentale în plasele cu ochiuri mici. Este un pește foarte popular pentru consumul casnic, fiind adesea pregătit pe plită sau prăjit.