Pomatoschistus minutus
Guvidul de nisip (*Pomatoschistus minutus*) este un pește de talie foarte mică, dar extrem de abundent în zonele litorale cu apă puțin adâncă. Este un maestru al camuflajului, fiind aproape invizibil pe substratul nisipos. Deși trece neobservat de majoritatea turiștilor, reprezintă o verigă fundamentală în ecosistemul plajelor, fiind principala sursă de hrană pentru puietul multor pești răpitori marini și pentru păsările limicole.
Corpul este mic, zvelt și ușor turtit vertical spre coadă. Culoarea este de un cafeniu-nisipiu palid, cu mici pete mai închise și puncte strălucitoare, imitând perfect granulația substratului. Ochii sunt situați pe partea superioară a capului și sunt orientați în sus. Ca la toți guvizii, înotătoarele ventrale sunt transformate într-o ventuză care îi permite să rămână fixat pe fund în ciuda mișcării valurilor.
Este răspândit de-a lungul coastelor europene. În România, este prezent peste tot unde există substrat nisipos, de la plajele din nordul Deltei (Sulina, Sf. Gheorghe) până la Vama Veche. Pătrunde frecvent în lagunele salmastre și în estuare, fiind capabil să suporte scăderi temporare ale salinității.
Guvidul de nisip este un pește bentonic care își petrece timpul stând nemișcat sau deplasându-se în salturi scurte. Când se simte amenințat, se îngroapă rapid în nisip folosindu-și înotătoarele pectorale. Se hrănește activ cu organisme minuscule din sedimente: copepode, amfipode, viermi policheți și larve de chironomide. Are o activitate mai intensă în perioadele cu lumină slabă (zori și amurg).
Are un ciclu de viață foarte scurt, trăind de obicei doar un an sau doi. Reproducerea are loc în primăvară și vară. Masculul își alege un "cuib" sub o cochilie goală de scoică sau sub o piatră plată, unde atrage femela pentru a depune icrele. După fertilizare, masculul păzește cuibului cu agresivitate și ventilează icrele până la eclozare. Mulți masculi mor de epuizare după încheierea sezonului de reproducere.
Specia este Neamenințată (LC). Populațiile sunt în general stabile, dar specia este sensibilă la degradarea plajelor prin construcții, dragări sau poluarea cu microplastice. Nu are nicio valoare comercială pentru om, dar conservarea habitatelor sale nisipoase este esențială pentru menținerea biodiversității litorale.