← Înapoi la Faună
Pești

Guvid de mare

Ponticola kessleri

Guvid de mare

Prezentare Generală

Guvidul de mare sau guvidul lui Kessler este o specie ponto-caspiană mai puțin comună decât strunghilul sau guvidul de baltă, preferând zonele mai adânci ale Dunării și habitatele pontice (legate de Marea Neagră). Este numit după zoologul rus Karl Fedorovich Kessler (1815-1881). Capul și corpul sunt mai comprimate dorso-ventral (aplatizate) decât la alte specii, conferindu-i aspectul de "cap turtit". Gura foarte mare trădează preferințele alimentare - este mai piscivot decât alți guvizi, consumând activ peștișori mici. Are numeroase pete și striațiuni pe corp și înotătoare, cu un colorit general având tentă brun-roșcată caracteristică. Trăiește în apele mai adânci din Dunăre (3-15 metri), preferând funduri variate și ape mai calme. A devenit invaziv în bazinul superior al Dunării dar extinderea sa este mai lentă decât a strunghilului. Statutul invaziei sale rămâne neclar - observat sporadic în diferite zone dar fără dominanță clară.

Caracteristici Fizice

Corp robust, mai comprimat dorso-ventral decât la alte specii de guvizi — aspect „turtit" sau „aplatizat" pronunțat. Cap mare, lat și aplatizat. Gura foarte mare — cea mai largă dintre guvizii dulcicoli, adaptată pentru consumul de pești. Ochi bulbucați pe partea superioară. Două înotătoare dorsale; ventrale unite în disc adeziv. Colorație complexă: brun-roșcată, măslinie sau cenușie cu numeroase pete rotunde sau alungite și striațiuni pe corp și înotătoare — pattern mai dens decât la alte specii. 5–6 dungi transversale pe flancuri. Dimensiuni uzuale 12–18 cm, maxim 20 cm.

Habitat și Distribuție

Specie ponto-caspiană nativă. În România prezentă în Dunărea inferioară și Delta Dunării, preferând zonele mai adânci (3–15 metri) față de alți guvizi. Poate pătrunde și în Marea Neagră. Preferă funduri variate (nisip, pietriș, mâl) și ape cu curent moderat. Mai rară decât strunghilul sau guvidul de baltă. A devenit invazivă sporadic în Dunărea superioară (Austria, Germania) și Sava, dar cu extindere mai lentă și densități mai reduse.

Comportament și Alimentație

Carnivor bentic cu preferință mai pronunțată pentru pești față de alți guvizi: peștișori mici (juvenili de alte specii, guvizi mai mici), nevertebrate bentice (larve de insecte, crustacei, moluște), icre de pești. Gura foarte mare permite consumul de pești relativ mari față de propria dimensiune. Vânător activ și oportunist. Activitate crepusculară și nocturnă. Teritorial în perioada reproducerii.

Ciclu de Viață și Reproducere

Maturitate la 2 ani, 10–12 cm. Reproducere primăvară–vară (mai–iulie). Masculul pregătește cuib sub pietre sau în cavități. Femela depune 500–3000 icre aderate la suprafața cuibului. Masculul păzește ponta agresiv 2–3 săptămâni. Eclozare după 10–20 de zile. Creștere moderată: 8–10 cm în primul an, 12–15 cm la 2 ani. Longevitate 4–6 ani.

Status de Conservare

Neamenințat (LC). În habitatul nativ (România) prezent dar mai puțin comun decât alte specii de guvizi. Fără valoare economică directă. Rol ecologic ca prădător de pești mici și pradă pentru specii mai mari. În zonele invazive (Dunărea superioară, Sava), efectele sunt mai puțin clare față de strunghil — extindere mai lentă, densități mai mici. Monitorizarea continuă este necesară.

Surse

  • FishBase: Ponticola kessleri
  • Wikipedia: Ponticola kessleri
  • Publicații științifice despre guvizii invazivi ponto-caspieni