← Înapoi la Faună
Pești Vulnerabil

Crap

Cyprinus carpio

Crap

Prezentare Generală

Crapul este una dintre cele mai importante și răspândite specii de pești de apă dulce din Europa, având o istorie strâns legată de activitățile umane de-a lungul mileniilor. Originar din bazinele Mării Negre, Caspice și Aral, crapul a fost introdus de romani în toată Europa, iar astăzi se găsește pe aproape toate continentele. În Delta Dunării, crapul ocupă un rol ecologic esențial, fiind atât consumator de organisme bentice, cât și pradă pentru specii mai mari. Populațiile sălbatice din bazinul Dunării, în special cele reofilie din fluviu, sunt considerate originea subspeciei europene (Cyprinus carpio carpio) și sunt în prezent amenințate de factori antropici, motiv pentru care specia este clasificată ca Vulnerabilă (VU) de IUCN. Crapul este deopotrivă apreciat ca pește de consum, specie de acvacultură și țintă predilectă pentru pescarii sportivi.

Caracteristici Fizice

Crapul prezintă un corp alungit, moderat înalt și ușor comprimat lateral, având o formă fuziformă caracteristică care îi permite să navigheze eficient prin apele lente. Corpul este acoperit cu solzi cicloizi dispuși în rânduri regulate, deși există și varietăți de cultură cu solzi parțiali (oglindă) sau lipsiți complet de solzi (golaș). Capul este relativ mic în raport cu corpul, lipsit de solzi, cu o gură terminală sau subterminală prevăzută cu buze groase și carnoase. O caracteristică distinctivă este prezența a două perechi de mustăți tactile pe buza superioară – una scurtă și una mai lungă – care îl ajută să detecteze hrana în sedimente. Colorația variază de la verde-măsliniu pe spate la galben-auriu pe flancuri și alb-gălbui pe abdomen. Înotătoarele sunt robuste, iar înotătoarea dorsală este lungă, cu un spin osos puternic în partea anterioară, conferindu-i protecție împotriva prădătorilor.

Habitat & Distribuție

Crapul preferă apele stătătoare sau lin curgătoare, cu fund nisipos sau mâlos și vegetație abundentă, fiind o specie euritermă care tolerează temperaturi între 3°C și 35°C. În Delta Dunării, habitatul său include lacurile permanente și temporare, bălțile inundabile din lunca fluviului, canalele cu curent slab și zonele de confluență ale brațelor dunărene. Specia se adaptează excelent la condițiile variabile ale deltei, migrând sezonier între zonele de hrănire și cele de reproducere. Crapul este o specie bentică, petrecând cea mai mare parte a timpului aproape de fund, unde caută hrana prin răzuirea sedimentelor cu ajutorul aparatului bucal protractil. Deși preferă apele cu conținut mediu de oxigen, poate supraviețui și în medii mai sărace în oxigen, retrăgându-se iarna în zonele adânci unde intră într-o stare de activitate redusă. Populația sălbatică din Dunăre este considerată cea mai valoroasă genetic, reprezentând subspecia europeană autohtonă (Cyprinus carpio carpio).

Comportament și Alimentație

Crapul este un pește omnivor cu o dietă extrem de variată, adaptându-și preferințele alimentare în funcție de sezon și disponibilitatea hranei. Primăvara și toamna consumă predominant hrană de origine animală – insecte acvatice și larvele acestora, crustacei, moluște și viermi – în timp ce vara se orientează mai mult spre consumul de materie vegetală, alge și resturi organice. Modul său de hrănire este caracteristic: peștele își introduce gura protractilă în sedimente, aspirând hrana împreună cu particule de noroi, pe care le filtrează ulterior prin gura prevăzută cu dinți faringieni puternici, capabili să mărunțească scoicile și cochiliile. Crapul este un pește social în perioadele de hrănire intensă, adunându-se în grupuri în zonele cu resurse alimentare bogate. Activitatea sa este crescută dimineața devreme și seara târziu, în special în lunile calde. Toamna, înainte de iarnă, crapul consumă cantități mari de hrană pentru a acumula rezerve de grăsime, moment în care devine extrem de activ și oferă oportunități excelente pentru pescari.

Ciclu de Viață & Reproducere

Crapul atinge maturitatea sexuală relativ devreme, la vârsta de 2-5 ani, în funcție de condițiile de mediu și de disponibilitatea hranei. Reproducerea are loc primăvara, în lunile aprilie-iunie, atunci când temperatura apei ajunge constant peste 18°C. În Delta Dunării, perioada de reproducere coincide adesea cu inundațiile primare, care creează condiții ideale prin inundarea luncilor cu vegetație abundentă. Femela depune un număr impresionant de icre – până la 120.000 icre per kilogram de greutate corporală, ceea ce înseamnă că o femelă de 10 kg poate depune peste un milion de icre. Icrele sunt lipicioase și se atașează de vegetația submersă, fiind fertilizate extern de către masculi prin stropiți cu lapți. Procesul de depunere este zgomotos și adesea violent, masculii lovind femela în abdomen pentru a facilita expulzarea icrelor. Eclozarea are loc după 3-8 zile, în funcție de temperatura apei. Puieții se hrănesc inițial cu zooplancton, trecând treptat la nevertebrate bentice pe măsură ce cresc. Crapul poate trăi 20-30 de ani în condiții naturale, iar exemplare izolate au atins peste 50 de ani.

Status de Conservare

Deși specia Cyprinus carpio este clasificată la nivel global ca Vulnerabilă (VU) de către IUCN, situația populațiilor variază dramatic în funcție de regiune. Populațiile sălbatice din bazinul Dunării, în special cele reofilie din fluviu, sunt în declin din cauza modificărilor hidrologice (baraje, canalizări), poluării, pescuitului excesiv și hibridării cu tulpinile domesticite scăpate din crescătorii. În Delta Dunării, crapul beneficiază de un anumit grad de protecție prin reglementările zonei de biosferă, inclusiv perioade de prohibiție pentru reproducere (aprilie-iunie) și o dimensiune minimă legală de reținere de 35 cm. Cu toate acestea, presiunea pescuitului comercial și recreativ rămâne ridicată. Pe plan internațional, crapul este considerat specie invazivă în multe țări din America de Nord, Australia și Africa de Sud, unde a fost introdus și a afectat negativ ecosistemele locale. Conservarea populațiilor native din Europa de Est, inclusiv din Delta Dunării, este esențială pentru păstrarea diversității genetice originare a speciei și pentru menținerea echilibrului ecologic al zonelor umede dunărene.