Pești

Pisică de mare

Dasyatis pastinaca

Pisică de mare

Prezentare Generală

Pisica de mare (*Dasyatis pastinaca*) este un pește cartilaginos înrudit cu rechinii, având un corp turtit caracteristic. Este cunoscută în special pentru spinul veninos de pe coadă, care constituie o armă eficientă de apărare. În Marea Neagră, este o prezență obișnuită în zona platformei continentale, fiind o specie solitară care își petrece cea mai mare parte a timpului pe fundul mării.

Caracteristici Fizice

Corpul are formă de romb (disc), fiind mai lat decât lung, cu marginile înotătoarelor pectorale rotunjite. Pielea este netedă, de culoare cenușie-brună sau măslinie pe partea dorsală și albicioasă pe cea ventrală. Coada este lungă, asemănătoare unui bici, și poartă pe partea dorsală unul sau mai mulți spini ascuțiți, dotați cu dințisori retrosi și glande veninoase la bază.

Habitat & Distribuție

Este răspândită în Atlanticul de Nord-Est, Mările Mediterană și Neagră. Preferă apele puțin adânci, cu fund nisipos sau mâlos, de la zona țărmului până la 60-100 metri adâncime. În regiunea Deltei, poate fi întâlnită în sectorul marin din fața brațelor, apropiindu-se de mal în perioadele de vară când apele sunt calde.

Comportament și Alimentație

Pisica de mare este un prădător bentonic nocturn. Se hrănește prin "scotocirea" substratului, folosindu-și discul pentru a agita nisipul și a scoate la suprafață prada: crustacee (crabi, creveți), viermi policheți și mici pești de fund. Nu este un pește agresiv, spinul fiind folosit exclusiv pentru autoapărare atunci când este călcată sau manipulată imprudent.

Ciclu de Viață & Reproducere

Este o specie ovovivipară (viviparitate aplacentară). Embrionii se dezvoltă în interiorul uterului, hrănindu-se inițial cu vitelus și ulterior cu un lichid nutritiv ("lapte uterin") secretat de mamă. După o gestație de aproximativ 4 luni, femela dă naștere la 4-9 pui vii, complet formați, care măsoară circa 15-20 cm în diametru.

Status de Conservare

Deși la nivel global este listată cu "Date Insuficiente" (DD), există îngrijorări privind scăderea populațiilor din cauza capturilor accidentale în traule și setci. În România, nu face obiectul unui pescuit țintit, dar exemplarele prinse accidental sunt adesea ucise de pescari din teamă sau pentru a evita rănirea cu spinul veninos, fapt ce afectează starea locală a populației.