Pești

Batcă

Blicca bjoerkna

Batcă

Prezentare Generală

Batca este un pește moderat de mic și extrem de abundent din apele românești, frecvent confundat cu plătica datorită asemănării morfologice mari, dar distinct prin dimensiunile mai reduse și caracteristici anatomice specifice. Este "sora mai mică" a plăticii, ocupând același tip de habitat dar în varianta mai puțin profundă și cu o dietă mai diversificată. În Delta Dunării, batca este extrem de comună în toate apele stătătoare sau lin curgătoare - lacuri, bălți, canale cu curent slab, lunci inundabile - preferând zonele cu fundul mâlos sau nisipos din imediata apropiere a malurilor, lângă stuf și papură. Spre deosebire de plătică care poate atinge dimensiuni impresionante (peste 70 cm), batca rămâne o specie de talie mică până la medie, majoritatea exemplarelor niciodată depășind 25-30 cm și 300-400 grame. Are un rol ecologic important ca specie intermediară în lanțul trofic și ca pradă pentru peștii răpitori. Un aspect interesant este hibridizarea frecventă cu plătica și alte specii înrudite, rezultând exemplare cu caracteristici intermediare.

Caracteristici Fizice

Batca prezintă un corp înalt, puternic comprimat lateral, asemănător cu plătica dar proporțional mai scurt și mai înalt relativ la lungime. Caracteristica cea mai importantă pentru diferențierea de plătică este numărul de solzi pe linia laterală: batca are 44-49 solzi (plătica are peste 50), iar contând solzii de la înotătoarea dorsală până la linia laterală, batca are 9-11 rânduri (plătica are 13 sau mai mulți). Solzii sunt mari, groși și bine fixați pe corp. Capul este mic, cu ochii mari și proeminenți. Gura este mică, oblică, semi-inferioară, lipsită de mustăți. Dinții faringieni sunt dispuși pe două rânduri (la plătică pe un singur rând).

Coloritul este caracteristic argintiu strălucitor: spatele verde-albăstruie bătând în cafeniu sau măsliniu, flancurile argintii-cenușii cu luciu metalic intens, abdomenul alb-strălucitor. Înotătoarele ventrale și pectorale sunt gălbui sau roz-pal, devenind vermilion intens la masculi în perioada de reproducere. Dimensiunile medii sunt 12-25 cm și 60-200 grame.

Habitat & Distribuție

Batca preferă apele stătătoare sau foarte lin curgătoare cu fundul mâlos sau nisipos, fiind un pește bentic care petrece cea mai mare parte a timpului pe fund sau aproape de fund. În Delta Dunării, batca este omniprezentă și extrem de abundentă în aproape toate lacurile și bălțile permanente și temporare, canalele cu curent slab, luncile inundabile, complexul lagunar Razelm-Sinoe (tolerează salinități scăzute), și zonele inferioare ale râurilor mari cu curent lin.

Habitatul ideal include zone cu adâncimi moderate (1-5 metri), funduri mâloase sau nisipoase, proximitate față de vegetație emergentă (stuf, papură). Batca este gregară și formează bancuri mari (50-200 exemplare) de dimensiuni similare. Tolerează o gamă largă de temperaturi (0-28°C, optimul 15-22°C) și poate supraviețui în condiții de oxigen scăzut.

Comportament și Alimentație

Batca este un omnivor bentic oportunist cu o dietă extrem de variată și flexibilă, mai diversificată decât plătica. Hrana include: nevertebrate bentice (larve de chironomide, efemeroptere, trichoptere), crustacei mici, moluște mici, vermi, insecte acvatice și terestre, plante acvatice, semințe, detritus vegetal, și ocazional icre și puiet de pești. Modul de hrănire este caracteristic bentic: batca caută metodic pe fundul apei, aspirând sedimentul și selectând particulele comestibile.

Activitatea de hrănire este intensă dimineața devreme și seara. Comportamentul social este moderat - bancurile sunt mai mici și mai mobile decât la plătică. Toamna, alimentația devine frenetică în pregătirea pentru iarnă. Batca se poate hibridiza frecvent cu plătica, crapul și alte ciprinide înrudite.

Ciclu de Viață & Reproducere

Batca atinge maturitatea sexuală relativ devreme: masculii la 2-3 ani când au 10-15 cm, femelele la 3-4 ani când au 12-18 cm. Reproducerea are loc primăvara târziu și vara timpurie, între aprilie și iunie, când temperatura apei depășește 15°C (optimul 17-20°C). Batca migrează din lacurile mai adânci către zone foarte puțin adânci (20-80 cm) cu vegetație densă. Masculii dezvoltă tuberculi nupțiali pe cap, spate și înotătoare, iar colorația devine intensă cu pieptul și înotătoarele ventrale roșii-vermilion.

Prolificitatea variază considerabil: o femelă depune între 17.000-110.000 icre, media 40.000-60.000. Icrele sunt mici (1-1.2 mm diametru), lipicioase și aderă de vegetația submersă. Eclozarea are loc după 4-8 zile. Creșterea este moderată: în primul an batca atinge 5-8 cm, în al doilea 10-15 cm, în al treilea 15-20 cm.

Status de Conservare

Batca este clasificată ca "Least Concern" (LC) de IUCN, fiind una dintre cele mai abundente și larg răspândite specii de ciprinide din Europa și România. În Delta Dunării, populațiile sunt extrem de sănătoase, numeroase și stabile, batca fiind una dintre speciile dominante numeric în majoritatea lacurilor și bălților. Nu beneficiază de măsuri speciale de protecție, dar este acoperită de prohibiția generală de primăvară pentru reproducere (aprilie-iunie).

Batca joacă un rol ecologic important ca specie intermediară: consumă nevertebrate bentice și plante, controlând populațiile acestora, și servește ca pradă importantă pentru toți prădătorii. Amenințările sunt minime datorită adaptabilității mari. Principalele amenințări potențiale includ eutrofizarea excesivă și poluarea chimică severă.

Surse

  • Wikipedia: Blicca bjoerkna
  • FishBase: Blicca bjoerkna
  • Diverse publicații științifice despre biologia batcă în Delta Dunării